Andreea Raicu şi Tudor Chirilă s-au despărţit. Și cine nu?!

Se pare că ziarul Cancan a devenit în ultima vreme un fel de „necrolog” al relaţiilor. Aşa cum ne mirăm de multe ori că „uite, s-a dus şi ăla… ce om bun era”, cam la fel e şi în cazul ăsta: „Uite ce pereche potrivită, ce fericiţi PAR.” Corect spus „par”.

 

Speculaţii despre despărţirea dintre cei doi au fost multe în ultima perioadă. Zvonul a fost confirmat de Andreea Raicu. Tudor Chirilă în schimb nu a răspuns la telefon. Nici pe blogul lui nu apare nimic. (paranteză- Şmecheria acum este să termini relaţia atunci când eşti întrebat de ziariştii de la cancan? Asta înseamnă să fii un om ocupat, să nu ai timp nici să îţi închei oficial socotelile…)

Frânturile relevante din declaraţia smulsă de reporter de pe buzele Andreei Raicu:

Ne-am despartit si atat… cum ti-am spus. Am avut o discutie civilizata, matura, asumata si eu sunt foarte fericita cu aceasta decizie

Cum Andreea e o tipă care vrea să fie în tendinţe a preluat şi ea modelul despărţirilor „civilizate” gen Miahela şi Elan. Doar nu era să o copieze pe Ana Maria Ferenţ care a spus şi cui nu a vrut să ştie de certurile cu fostul ei soţ. Erau lucruri mai plăcute şi mai utile de aflat… Comparaţia e  întâmplătoare, am vrut cel mult să dau un contraexemplu, şi ca persoană, şi ca situaţie. O stimez pe Andreea Raicu.

 

[…]eu imi doresc o relatie profunda si temeinica. Eu mi-am dorit totdeauna si imi doresc, in continuare, un copil. El are alte planuri individuale, asa incat mi s-a parut mai intelept sa ne separam destinele

Andreea Raicu a recunoscut în repetate rânduri că îşi doreşte un copil iar în ultimul timp lucrurile s-au precipitat destul de mult în această direcţie: renunţarea la fumat, vizitele destul de dese la ginecolog (se pare că nu erau doar cerneală pentru umplut paginile cu poze supradimensionate). Tudor nu a manifestat acelaşi interes. Mai mult decât atât, cred că insistenţa fostei sale iubite pe această temă chiar l-a speriat. (Să fie oare spiritul specific Vama Veche (staţiunea) – carpe diem (trăieşte clipa)? …hehe…)

Bărbaţii au acest obicei enervant, cei care nu s-au maturizat suficient mai bine zis. Propoziţii precum „Pot să-mi las periuţa de dinţi la tine?”; „Vreau să fiu aleasa ta (by Andra…)” şi „Ceasul meu biologic a început să ticăie” au acelaşi efect cu a trage cu praştia către un stol de vrăbiuţe. Cele mai multe îşi iau zborul. Femeile foarte tinere îşi mai permit să îmblânzească „bestia” cu vorbă bună şi cu multă răbdare dar cele care nu vor să ajungă la 40 de ani fără să fi întemeiat o familie trebuie să pună „biciul” pe animalul confuz, să-l privească direct în ochi şi să evalueze dacă sunt sau nu şanse să-l aducă acolo unde vrea ea, acolo unde ar trebui de fapt toate relaţiile serioase să ajungă.

Pierderea unei persoane care a însemnat enorm pentru ea poate că a grăbit lucrurile, astfel de momente te fac să îţi reevaluezi întreaga viaţă, confruntarea cu moartea lasă răni adânci şi de multe ori dorim să grăbim cicatrizarea lor printr-o direcţie mai bună în care să meargă existenţa noastră privilegiată …prin simplul fapt că noi putem să conjugăm verbul „a fi” la persoana I iar alţii… nu.

 

Pentru un conflict ai nevoie de doua parti. Eu nu sunt un om conflictual, asa incat scenele la care te referi au avut un singur protagonist in trecut. Iar viitorul meu, il exclude

Aceasta este de departe cea mai interesantă dintre declaraţii. Cu subtilitate şi fineţe, Andrea Raicu ne spune că el era cel cu gura mare, că el punea paie pe foc, că el isca cearta cu alte cuvinte. Faptul că imediat după aceea răspunde că acum „e liniştită” la întrebarea „dacă este tristă” confirmă acest lucru (Nu, nu am descoperit roata, dar unii pur şi simplu nu pot să citească printre rândurile unui discurs elegant).

Eu una nu am avut sentimentul de „linişte” decât atunci când legături foarte zbuciumate s-au sfârşit. Dar la fiecare e diferit. Important e că relaţia respectivă îi făcea rău şi că s-a debarasat de ea. Iar pentru cine se întreba ce se va întâmpla cu acea casă despre care toată lumea spunea că va fi căminul LOR, ei bine, va rămâne la Andreea, din simplul motiv că ea a proiectat-o, ea a finanţat-o şi se pare că NUMAI EA avea de gând să locuiască acolo. Mai relevant este faptul că a dărâmat un castel poleit cu aur dar cu încăperi friguroase şi neprimitoare, iar pentru noi s-a mai dărâmat un mit.